Ogólne
Pełne hasło
Więcej

PRAECINCTA

Gramatyka
  • Formypraecincta, precincta
  • Etymologiałacina starożytna
  • Odmiana -ae
  • Część mowyrzeczownik
  • Rodzajżeński
Znaczenia
  • I. cingulum, zona, praec. pretiosa, qua mulierum femora cingebantur
  • II. lorum, quo sella dorso equi alligatur

Pełne hasło

PRAECINCTA s. PRECINCTA, -ae f.
  • Th. (rec.),
  • Dc.
I. (hominum) pas, pasek, zwł. ozdobna kobieca przepaska na biodra; cingulum, zona, praec. pretiosa, qua mulierum femora cingebantur
CracArt suppl. II p. 52 (a. 1434) : tria coclearia argentea et unam p-am.
NIC. BŁ. Serm. II p. 244 : constringi iopulis, caligis, sotularibus, p-is, in complacentiam amasiarum.
Ita saepissime.
Syn.
cingulum ( APozn I p. 176, a. 1452 ; ib. p. 377, a. 1465).
Distinguitur
argentea ( ArPrawn V p. 375, a. 1476 et saepius; deaurata: APozn II p. 143, a. 1484 et saepius),deaurata ( APozn I p. 176, a. 1452 et saepius), rubea ( AGZ XV p. 298, a. 1492) , elevata (opp. simplex: AGZ VI p. 156, a. 1472), item cum margaritis ( RachKról p. 171, a. 1476).
II. (animalium) popręg; lorum, quo sella dorso equi alligatur
RachKról p. 166 (a. 1477) : recipi apud ... dominum Lorincz sellatorem triginta p-as: quindecim «zuvrowe» et quindecim simplices ad sellas domini regis.
Ib. paulo supra a reformacione sellarum regalium ... et pro novis pro p-is et sellis aurigalibus.
Tło: rękopis Rps 3007 III (XV wiek), Źródło: polona.pl
ISSN 2300-5742, 2 / 2014 (1 VI 2014 r.)