Ogólne
Pełne hasło
Więcej

LATER

Gramatyka
  • Formylater
  • Etymologia cf. Pol.cegła f.
  • Odmiana -is
  • Część mowyrzeczownikrzeczownik
  • Rodzajmęskiżeńskiżeński
Znaczenia
  • cegła
    • 1. propr.
      • a.
      • b.
        • α. + laterum formator cegielnik, strycharz
        • β. + laterum horreum cegielnia
        • γ. + lapis lateris kamień ciosany, kostka kamienna
    • 2. + avaritiae
      • α. + (crudum) laterem lavare Th. osiągać skutek odwrotny do zamierzonego
      • β. + in luto et latere laborare wykonywać czarną robotę, podejmować najcięższe trudy

Pełne hasło

LATER, -is m.
  • F.
  • Th.
  • S.
  • Dc. (pl.),
  • NGl.
  • A.
[generis f.
(cf. Pol. cegła f. )
CracArt I p. 116 (a. 1441) : ad conducendas lateres.
ZabDziej II p. 162 (a. 1484) : easdem lateres educere.
RachBon I p. 14 : pro mille laterum invitreatarum.
nom. -acc. pl. latera:
KsgKaz p. 28 (a. 1371) : latera recepta ad scolas.
RachWaw p. 43 (a. 1524) : super latera testitudinum.]
cegła; argilla quattuor tabulis undique formata
1. propr. Glossae Pol.
GŁOG. Alex. I fol. D IVa : 1-er ... «czegla».
GLcerv p. 614 : 1-er «cegta».
Distinguitur
coctus ( DŁUG. LibBen I p. 4 et saepius), invitreatus ( RachWaw p. 76, a. 1527, RachBon I p. 14 ) , perfusus ( APozn II p. 58, a. 1476), cf. s. v. v. Indicatur usus
a. sq. gen. , v. gr. muri ( KsgPozn p. 403, a. 1495) , pavimenti ( RachWaw p. 267, a. 1541) , testudinis ( ib. p. 43, a. 1527).
Praec.
tegulae (tegularis) dachówka; tegula ( APozn I p. 59, a. 1440 ; DŁUG. Op. p. 637 ) ; simili sensu testae ( KsgPozn p. 403, a. 1495 : pro 1-bus testarum), item abs.
Visit. p. 722 (a. 1556) : castrum 1-bus alias «dachowką» coopertum.
b. sq. ad :
RachJag p. 274 (a. 1394) : pro 1-bus ad fornacem.
RachBon I p. 14 : pro 1-bus invitreatis ad pavimenta.
N. iun
cturas
α. laterum formator cegielnik, strycharz; faber, qui lateres conficit, laterarius
DokMp V p. 24 (a. 1403) : formatori 1-um dicto ... «streycharz».
Cf. RachKor p. 499 (a. 1406).
β. laterum horreum cegielnia; lateraria
PrzywKr p. 6 (a. 1360) : horreum 1-um, quod wlgariter «czegelnicza» nominatur.
KodKrak p. 44 (a. 1366) : horreum 1-um in eisdem pascuis contentum.
Ita saepius. Simili sensu laterum domus ( PommUrk IV p. 285, a. 1307).
γ. lapis lateris kamień ciosany, kostka kamienna; i. q. quadratus
RachWaw p. 100 (a. 1529) : muratori a labore ... lapidum 1-um alias «cziossanya» pro pavimentis.
2. dicitur in imagine (respectu duritiei asperitatisve)] avaritiae :
PEREGR. fol. e Ib: in luto luxurie, 1-e auaricie, palearum superbia.
Locut. proverbiales
α. (crudum) laterem lavare osiągać skutek odwrotny do zamierzonego; de re, quae secus ac quis putaret evenit (e Terentio Phor. 186 MARTIN. OP. Marg. fol. m IVa ; CRIC. ;in Tom. V p. 353, a. 1521 ; cf. Th. VII 2,1000,20 sqq.; explicat
GŁOG. Alex. I fol. D IVa: l-er ... quanto plus lauatur, tanto minus a rubedine mundatur).
β. in luto et latere laborare wykonywać czarną robotę, podejmować najcięższe trudy; gravissimos labores suscipere (e Vlg. ludit. 5,10 CodEp II p. 100, a. 1418 ; cf. Th. VII 2,1000,9 sqq.).
Tło: rękopis Rps 3007 III (XV wiek), Źródło: polona.pl
ISSN 2300-5742, 2 / 2014 (1 VI 2014 r.)