Ogólne
Pełne hasło
Więcej

MENS

Gramatyka
  • Formymens
  • Etymologiałacina starożytna
  • Odmiana -tis
  • Część mowyrzeczownik
  • Rodzajżeński
Znaczenia
  • I.
    • A.
      • 1. myśl, umysł, rozum, pojmowanie
        • α. + rationalis
        • β. + divina
        • a.
          • α.
          • β.
        • b.
          • α.
          • β. + cogitatus conceptus affectus
          • γ.
          • α.
          • β.
          • γ.
      • 2. stan ducha, usposobienie, nastrój
    • B.
      • 1. zamysł, chęć, zamiar
      • 2. + catholica fides mens alicuius (-ui) est ut: przekonanie, pogląd
        • δ.
        • ε.
        • ζ.
        • η. + mente capere (concipere), complecti, gerere habere, pertractare revolvere, tenere; in mentis conceptu habere mentis gressibus circumire
        • α.
        • β. + ad (iuxta, secundum) mentem alicuius po myśli, zgodnie z intencją
        • γ. + mente tenus (mentetenus) na pamięć, z pamięci
    • C. abl.
  • II. transl. transl. sens, znaczenie

Pełne hasło

MENS, -tis f.
  • F.
  • Th.
  • Bl.
  • S.
  • NGl.
  • L.
  • A.
I.
A.
1. myśl, umysł, rozum, pojmowanie; intellegendi facultas, intellegentia, ratio.
N.
α. rationalis :
WROCŁ. EpitConcl fol. s IIIb : spiritus in proposito accipitur pro superiori parte anime, que m-s rationalis vel ratio ... dicitur.
Cf. Th. VIII 731,17.
β. divina :
STOB. Parv. fol B VIIIb: idee in m-e diuina dicuntur causa exemplaris creaturarum.
Eodem sensu
primae causae:
WROCŁ. Epit. fol. a IIa : dicitur forma ydea, inquantum habet esse absolute in m-e prime cause.
Iuncturae nominales
a. c. adi.
α. alta ( GŁOG. Phys. fol. A I Ia) , perfecta ( KodPol I p. 218, a. 1362 et saepius, cf. Th. VIII 718,3 sq. ), item attenta ( DokMp VIII p. 10, a. 1436) , deliberata ( ib. V p. 56, a. 1406 et saepius).
Opp.
insana (saec. XV); item furiosa ( VAd p. 216 ) , lymphata (ib. ).
β. mente sanus; simili sensu robustus ( MPH IV p. 845, saec. XV ex.ex), item mentis compos (et incolumis: DyplMog p. 15, a. 1244 ; StSyn III p. 12 ), etiam menti restitutus ( MPH IV p. 296, saec. XIII med.med).
Opp.
mente alienatus ( MARTIN. Op. Marg. fol. g IIIb), captus ( MPH II p. 296, saec. XIII med.med et saepius; deceptus: RRud p. 55), perplexus (CodEp II p. 288, a. 1432) , item mentis raptus ( DŁUG. Hist. IV p. 600 ) .
b. c. subst. mentis
α. acies ( Lites I p. 148, a. 1335) , intuitus ( KodMp IV p. 132, a. 1411) , sensus ( CodVit p. 194, a. 1409, cf. Th. VIII 731,51), visus ( GOST. Th. fol. c Vb) etiam oculus ( DokMp I p. 84, a. 1351 et saepius).
Opp.
tenebrae ( CRIC. p. 9, v. 13 ), caecitas ( STOB. Aret. fol. a IVa, cf. Th. VIII 718,79 sq. ).
β. cogitatus ( DokMp I p. 303, a. 1403) , conceptus (opp. affectus : BYSTRZ. Log. fol. t VIIIa et saepius; glossa Pol.
GLb p. 23 : conceptus m-is «vmysl dussny»)
, deliberatio ( KsgŁawKr p. 131, a. 1375) , conversio (super cogitatum: GOST. Th. fol. c VIb) , indago ( KodMp IV p. 271, a. 1432) , instinctus ( CodEp III p. 591, a. 1492), item elatio (i. superbia JAC. PAR. Opln p. 151 ).
N.
excessus ekstaza; ecstasis ( VHedv p. 537 ; DŁUG. Op. p. 275, ;cf. Th. VIII 721,23 sq. ).
γ. bona valetudo ( DyplMog p. 41, a. 1324).
Opp.
alienatio; item dementia ( DŁUG. Op. p. 27 ) , exsilium ( ConcPol X p. 349, a. 1326 et saepius), languor ( CantMAe I nr 6, v. 5a, post a. 1267).
Iuncturae verbales
α. mentem colligere (ad intra: MATTH. Dial. fol. C Xa) .
β. ad insanam mentem verti ( DŁUG. Hist. III p. 304 ) , in mente turbari ( MPH IV p. 418, saec. XIII med.).
Opp.
ad mentem redire ( ArHist V p. 120, a. 1454).
γ. in mentis excessum pertrahi ( DŁUG. Op. p. 275 ) vel rapi ( VHedv p. 537 ) .
2. stan ducha, usposobienie, nastrój; animi affectus, habitus, indoles.
Simili sensu
mentis affectus ( MATTH. Dial. fol. C Ia et saepius), animus ( CodVit p. 377, a. 1416) vel habitus ( STOB. Aret. fol. d IIIa).
Dicitur
bona ( DŁUG. Hist. IV p. 66 ) ; simili sensu mera ( KodWp II p. 27, a. 1290) , optima et religiosissima ( CodEp II p. 493, a. 1501) , pia ( KodMaz(K) p. 456, a. ca 1240 et saepius), sincera ( Lites II p. 1341, a. 1341 ; DŁUG. LibBen I p. 295 ) , solida ( CodEp II p. 94, a. 1417), item prompta ( KOMOR. p. 80 ) , ultronea ( Lites II p. 419, a. 1395) , sedata ac pacata ( KOMOR. p. 259 ).
Opp.
inquieta (ib. ), item saxea ( JAC. PAR. RefEccl p. 136). Abs. (sensu praegnanti) duch, odwaga; animus fortis, fortitudo.
Iuncturae verbales
mente (ac spiritu) afflictari ( DŁUG. Hist. II p. 67= III p. 81 ed. nov.), consternari ( CIOŁ. Lib. I p. 121, a. 1425 et saepius), decidere ( MATTH. Dial. fol. C V111a) , item mentis angustia teneri ( DŁUG. Hist. V p. 25 ) .
B.
1. zamysł, chęć, zamiar; institutum, propositum, consilium.
2. przekonanie, pogląd; animi persuasio, opinio, v. gr. catholica (syn. fides *CodEp III p. 455, a. 1498, cf. Th. VIII 730,81). 3. pamięć; memorandi facultas. Additur memor (saec. XVI). Iuncturae verbales ad 1-3: α. mens alicuius (-ui) est (sq. inf. PAUL. CR. p. 82, v. 41 ; sq. ut: OSTR. p. 126 ; ;item mentis alicuius est: CorpJP III p. 222, a. 1512) ; ;simili sensu tenet (ad aliquid: CatEpCr p. 267, a. 1515) ; residet (apud aliquem: Tom. XII p. 277, a. 1530) ; item adhaeret alicui ( ZabDziej III p. 231, a. 1492) . β. menti esse ( VAdAnt p. 37,16 et saepius; item mentis: KodLit p. 345, a. 1430 et saepius), se ingerere ( *CodVit p. 617, a. 1424) , insidere ( StSyn I p. 44, a. 1436) , succurrere ( AGZ VI p. 228, a. 1496). γ. mentem adicere (ad aliquid: DŁUG. Op. p. 385 ; ; inicere in aliquem id. Hist. V p. 262 ) , apponere (de aliqua re: UrkBBr p. 216, a. 1287 ; sq. inf. CodVit p. 837, a. 1429 ; disponere ad aliquid: HumRef p. 29, a. 1443) , habere (alicuius rei faciendae: DŁUG. Hist. IV p. 252 ; ; ad aliquid: SCARB. Glor. p. 160 et saepius).
Opp.
mentem avertere (ab) aliqua re ( Lites II p. 439, a. 1409 ; AKapSąd III p. 169, a. 1513) , deicere ( CRIC. p. 96, v. 140 ), item obliquam mentem gerere (alicui *SSrSil VII p. 6 . saec. XV).
δ. mentem aperire ( CodEp II p. 285, a. 1431 ;cf. Th. VIII 731,82 et saepius), detegere ( ArHist VIII p. 329, a. 1499) , eloqui ( KodKKr II p. 267, a. 1402) , intimare ( CodVit p. 627, a. 1424), item alicuius mentem intellegere ( CodEp III p. 362, a. 1489) , inflectere (ad aliquid: KOMOR. p. 259 ) .
ε. ad (in mentem vel menti) venire; simili sensu ascendere ( CodVit p. 744, a. 1426 et saepius), cadere (incidere), item mentem subire (saec. XV), in mente occurrere ( RFil XII p. 57, saec. XV med.).
Opp.
a mente excidere ( KADŁUB. p. 120 ) . Etiam in mentem reducere ( CodEp III p. 42, a. 1450 et saepius), in mente(m) (re)ponere (saec. XV-XVI).
ζ. in aliquam mentem impellere (aliquem: Dogiel I p. 141, a. 1539) , ad meliorem mentem protrahere (animum alicuius: DŁUG. Op. p. 32 ).
η. mente capere (concipere), complecti, gerere ( LAD. GIEL. Tax. p. 172 ) , habere, pertractare ( KOMOR. p. 156 ) , revolvere, tenere; item in mentis conceptu habere ( CodEp II p. 285, a. 1431 et saepius), mentis gressibus circumire ( ArHist X p. 311, a. 1449) . Locut. adv. ad 1-3:
α. mente w myśli; in animo.
Opp.
vocaliter (voce) :
BYSTRZ. AnalPost fol. e Va : quamuis contra eam dignitatem possit instari vocaliter, m-e tamen non potest negari.
Id. Top. fol. q IIb: aliqui ... concesserunt ... voce, non tamen m-e.
Simili sensu
secundum mentem ( WROCŁ. EpitConcl fol. v Ib : Christus ante passionem secundum m-em plene videbat Deum), item mente tenus (
DŁUG. Op. p. 161 : mercator cum ... versus lacum sancti Stanislai gradatim descenderet, coepit cum sancto Stanislao m-e tenus pactare)
; sed cf. sensu diverso infra 55 sqq.
β. ad (iuxta, secundum) mentem alicuius po myśli, zgodnie z intencją; ex sententia, ex voto ( IurMas I p. 43, a. 1384 ; MatFil II p. 30, saec. XV in. ; GŁOG. Anal. fol. QQ Ib) ; simili sensu de (ex) mente alicuius ( WŁODK. Den. p. 189 ; GŁOG. Alex. II fol. E IIIb ;et saepius).
Opp.
praeter mentem ( APozn II p. 93, a. 1481 : resignationem preter m-em suam factam pretendebat).
γ. mente tenus (mentetenus) na pamięć, z pamięci; memoriter
AGZ XIII p. 502 (a. 1466) : scio proposicionem mentetenus, non est opus michi cittacionem ostendere.
KOMOR. p. 256 : magister arcium... artem memoratiwam ... mentetenus cum admiracione magistrorum legebat.
C. abl. mente accedente adi. sensu prorsus adv. ,v. gr. attenta mente (i. attente KodMp IV p. 38, a. 1392) , diffinitiva mente (i. definite, absolute AGZ XII p. 22, a. 1437) , facili mente (i. faciliter MPH VI p. 411= BRUNO Qfr p. 62,2 K.), firma mente (i. firme: ib. p. 408= p. 58,18 K.) , honesta mente (i. honeste ZabDziej III p. 435, a. 1497) , divisa mente (opp. una: MPH VI p. 420= BRUNO Qfr p. 73,10 K.), item sobria mente ( ArHist V p. 432, a. 1450 et saepius), solita mente ( KodMp IV p. 376, a. 1441) , spontanea mente ( ProtWoz p. 78, a. 1516), cett.
II. transl. sens, znaczenie; sensus, v. gr. decreti ( ConcPol VI p. 310, a. 1586) , iuris ( AKapSąd II p. 268, a. 1471) , legis ( CALLIM. Rhet. p. 68 ) .
Tło: rękopis Rps 3007 III (XV wiek), Źródło: polona.pl
ISSN 2300-5742, 2 / 2014 (1 VI 2014 r.)