Ogólne
Pełne hasło
Więcej

FUGA

Gramatyka
  • Formyfuga
  • Etymologiałacina starożytna
  • Odmiana -ae
  • Część mowyrzeczownik
  • Rodzajżeński
Znaczenia
  • I. propr.
    • 1. ucieczka
    • 2. wygnanie
      • α.
      • β.
  • II. transl.
    • 1. przemijanie, bieg (czasu)
    • 2. odrzucanie, unikanie czegoś, niechęć do czegoś, odraza
  • III. nat.
    • 1. ciemiężyk bialokwiatowy
    • 2. rodzaj szelężnika

Pełne hasło

FUGA, -ae f.
  • F.
  • Th.
  • Bl.
  • S.
  • Dc.
  • L.
  • N.
I. propr.
1. ucieczka; actus fugiendi, discessus, regressus.
Dicitur
ignominiosa ( Tom. III p. 7, a. 1514) , pavida ( DŁUG. Hist. IV p. 74 ) , praeceps ( ib. p. 593 ).
N.
zbiegostwo (chłopa); de colono villam deserente
StPPP II p. 800 (a. 1473) : quem cittaui ... pro f-a «o zbyegloscz» in hereditate Pelcznicza.
2. wygnanie; exilium.
Locut. sollemniores (ad
1—2)
α. fugam agere, arripere (corripere), capere (capessere item recipere: Lites II p. 188, a. 1409) , dare (
N. glossam Pol.
AGZ XIV p. 364, a. 1453 : michi f-am dedit alias «vczyekl»), facere, inire.
Simili sensu
adoriri ( DŁUG. Op. p. 86 ) ; apprehendere ( ZABOR. Tract. p. 34 ).
Opp.
sistere ( DŁUG. Hist. IV p. 49 et passim ib. ).
β. ad (in) fugam aliquem agere, committere, convertere, pro(re)pellere, simili sensu percutere ( SSrSil VII p. 99, a. 1461) , spargere ( DŁUG. Hist. IV p. 489).
Opp.
abire ( ib. II p. 147= III p. 165 ed. nov. ), effundi ( ib. p. 727 ), ferri ( ib. p. 55 et saepius), desinere ( BRUNO Pass. p. 9, 8) ; item se dare ( CodSil XV p. 205, a. 1442) , prosilire ( DŁUG. Hist. II p. 398= IV p. 150 ed. nov.), redire ( MPH III p. 121, saec. XV ex.ex) , prodire ( ZabDziej IV 1 , p. 4, a. 1544) , se recipere ( DŁUG. Hist. V p. 355 ) , spectare ( ib. I p. 487= II p. 254 ed. nov. et saepius), dorsa vertere ( AKap Sąd II p. 876, a. 1449 ; porro fugae se committere, fugae (praesidio) se (terga sua) dare, conferre ( MPH III p. 121, saec. XV ex.ex ; ib. p. 465 et saepius), fuga (e-, di-)labi vel se subtrahere ( WAPOW. Chr. p. 80 ) , fugae praesidio aufugere ( AKapSąd III p. 64, a. 1494) .
II. transl.
1. przemijanie, bieg (czasu); cursus, fugacitas (temporis).
2. odrzucanie, unikanie czegoś, niechęć do czegoś, odraza; evitatio, taedium.
N. phil. (inter sex animi passiones enumeratur)
STOB. Parv. fol. Η VIIb : sex passiones ... amor, odium, desiderium, f-a, gaudium et tristicia.
Additur
in appetitu:
Id. Aret. fol. g VIa: delectacio vel dolor, persecutio vel f-a in appetitu.
Opp.
electio :
BYSTRZ. Top. fol. p IIb : problema dialecticum est speculatio contendens ad electionem vel f-am.
Constr. (ad
I—II): indicatur unde (a quo) a. sq. gen. obi. b. sq. ab. c. sq. contra :
TPaw IV p. 234 (a. 1398) : Thomas ... non cepit f-am de terra Lanciciensi contra Petrum.
d. sq. de, cf. supra 32 et
AKapSąd III p. 230 (a. 1430) : post f-am de diocesi.
Ita passim. e. sq. ex :
StPPP VI p. 170 (a. 1521) : si f-am ex regno dederit.
Indicatur quo a. sq. ad vel in c. acc. b. sq. versus:
DŁUG. Hist. I p. 297(= II p. 58 ed. nov.): rex versus Austriam f-am iniit.
c. sq. adi. loci:
id. Op. p. 86 : Boleslaus dux Pannonicam adoriri f-am ... decrevit.
III. nat.
1. ciemiężyk bialokwiatowy; Vincatoxicum officinale Monch. GLr I p. 270 .
2. rodzaj szelężnika; Rhinanthus Crista Galli Linn. GLr I p. 302 .
Tło: rękopis Rps 3007 III (XV wiek), Źródło: polona.pl
ISSN 2300-5742, 2 / 2014 (1 VI 2014 r.)