- F.
- Th.
- Bl.
- S.
- L.
- W.
I.
propr. tratować,
deptać; conculcare, pedibus
calcare.
Praec.
1.
pokonać;
devincere, conterere.
2.
zburzyć, zniszczyć, rozbić; confringere,
contundere.
3.
ścierać, zużywać, niszczyć; usu consumere,
deterere (saec. XVI).
II.
singularia
1.
transl.
infirmitate
gnębić, nękać, dręczyć;
vexare, affligere
AGZ XII p. 13 (a. 1436) : ipso Chodko p-ri infirmitate.
2.
fungitur vice vocis
(con)terendi :
MPH I p. 337 (a. 1076) : equitatu, venatu atque quolibet militari corporis motu desidiosa p-ns otia.
Constr.
ad I-II:
a.
sq.
abl.
b.
sq.
in
c.
abl.
CodEp III p. 246 (a. 1476) : in ... particulari certamine Walachus p-tus est.
IANIC. p. 18, v. 56 : media p-ar in ... via.