- F.
- Th.
- Bl.
- S.
- Dc.
I.
służąca, sługa; quae ministrat,
famula.
N. in imagine
facultatum studii generalis (de facultate artium
KodUJ I
p. 37, a.
1401)
, virtutis (de felicitate:
STOB. Aret. fol. c IIIa).
II.
ta, która z czymś współdziała, pomocnica; adiutrix,
cooperatrix.
Constr.
ad I—II:
a. sq.
gen. b. sq.
dat.
III.
opiekunka; procuratrix
,
v.
gr. iustitiae de Hedvigi regina
MPH VI
p. 663, a.
1399
; cf.
KrMU
p. 136,36, a. fere
1443)
.